Relatii trofice intr-o padure de foioase - referat biologie

Descriere: RELATIILE TROFICE INTR-O PADURE DE FOIOASE O retea trofica dintr-o padure In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana .Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari(consuma soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice. Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict - numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor.Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana. Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate. Rolul animalelor cu regim variat de hrana Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana vegetala,dar in cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea se adapteaza atat prin schimbarea regimului de hrana de-a lungul anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi anotimp.Vulpea poate fi considerata:consumator primar,cand se hraneste cu fructe,consumator secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar ,cand se hraneste cu pasari insectivore. Merla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de hrana perfect identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu precadere carnivor. Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la hranirea cu o specie abundenta, care in mod obisnuit reprezinta o hrana secundara, timp in care specia consumata preponderent se reface numeric. Ca urmare a lipsei de hrana pe tomp de iarna, unele animale migreaza, altele isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau de hibernare. Cu cat o specie va avea un